Superstitii legate de Sfanta Fecioara Maria

Superstitii legate de Sfanta Fecioara Maria

Superstitii „de toamna”

In popor se spune ca daca vrei sa „sameni” trebuie sa incepi dupa Adormirea Maicii Domnului. De altfel, cele doua date in care sunt praznuite nasterea si moartea Sfintei Fecioare Maria, sunt socotite ca sfarsitul verii si inceputul toamnei, timpul cand oile incep sa coboare de la munte, incepe sezonul nuntilor si lucrarile agricole de toamna. Tot acum ia sfarsit postul ; care are reguli fixe de ce anume trebuie sa se manance in fiecare zi a saptamanii, iar oamenii isi cauta iertarea unii-altora pentru a-si purifica si sufletele, nu numai trupul. Credinta in Sfanta Fecioara Maria este mare si praznicele sale sunt tinute cu sfintenie ; cu atat mai mult postul, iertarea si datinile. Dar aceste datini nasc superstitii care insotesc toate cele de mai sus si ele sunt urmate cu aceeasi „sfintenie”. Iata cateva dintre ele.

Citeste...

8 noiembrie - Sfintii Mihail si Gavriil

8 noiembrie - Sfintii Mihail si Gavriil

Obiceiuri si superstitii

In ziua de 8 noiembrie se cinsteste intregul sobor al ingerilor, impreuna cu Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Despre Arhanghelul Gavriil stim ca este vestitorul lui Ioachim si al Anei, parintii Mariei, ca o vor avea pe aceasta, la batranete. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria ca va naste pruncul Tatalui Ceresc, pe Iisus, Salvatorul si Izbavitorul nostru. Arhanghelul Mihail este considerat ca fiind capetenia ostilor ceresti-ingeresti, acela care, la sfarsitul lumii va lupta cu diavolul si despre care se spune ca nu sta in Rai decat in Vinerea Mare si de Pasti, in restul timpului fiind in misiune pe pamant.

Citeste...

Superstitii de Pobrejenie - 6 august

Superstitii de Pobrejenie
6 august

La 6 august, odata cu sarbatoarea ortodoxa a Schimbarii la Fata, are loc si sarbatoarea populara denumita Obrejenia sau Pobrejenia, a schimbarii vestmintelor si despartirea de vara. Traditia populara spune ca acum natura incepe sa-si schimbe vestmantul si, incet-incet, se pregateste de toamna. Pasarile migratoare se pregatesc si ele de plecare, iar gazele si taratoarele incep sa intre in pamant, la adapost de vremea rece. La aceasta sarbatoare, se spune ca toti oamenii au obligatia de a se impaca unii cu altii, daca au fost certati. Berzele pleaca spre tari mai calde ; oamenii nu trebuie sa plece acum in calatorie, pentru ca, se spune, vor rataci drumul de intoarcere. De Pobrejenie se duc strugurii la biserica pentru a fi sfintiti ; tot acum se culeg si ultimele plante de leac. Superstitia spune ca daca, in perioada Postului Adormirii Maicii Domnului cand cade Pobrejenia, ploua mult, inseamna ca iarna ce urmeaza va fi bogata in ninsori. Se spune ca cine se roaga in aceasta zi sa scape de o patima ( betie, tutun ), sigur va fi vindecat.

Citeste...

Obiceiuri, traditii si superstitii de Sambata Mortilor si Rusalii - 23 mai

Obiceiuri, traditii si superstitii de Sambata Mortilor si Rusalii

De Rusalii

Pogorarii Sfantului Duh, celebrata anul acesta la 23 mai, ii corespunde o straveche sarbatoare, Rusaliile. In traditia romaneasca rusaliile sunt fiinte rele ; de ziua lor nu este bine sa te scalzi, caci esti in pericol de inec. Pentru a se feri de ele, oamenii poarta frunze de pelin. Tot atunci, se joaca un dans ritual de origine straveche si neclara, cu functie magica, despre care superstitia spune ca poate vindeca. Este vorba despre Calusari. Superstitia ca ei pot vindeca, era in stransa legatura cu stravechiul cult solstitial al soarelui, astrului zilei cerandu-i-se ajutorul pentru vindecare si roade bogate. Calusarii danseaza in cerc, in hora, intruchipand mersul Soarelui pe cer, avand in maini toiege care, la inceput simbolizau razele solare, iar mai apoi, fiind calarite de dansatori, infatiseaza caii astrului zilelor. De origine latina, dansatorii se numeau „collisali”, de unde si numele de „calusari”, iar conducatorul lor se numea „vates”, de aici provenind cuvantul romanesc „vataf”. Acum se impletesc de catre tinerele fete coronite din flori si spice, pe care le duc la biserica sa fie sfintite. In aceasta zi nu se lucreaza fiind primejdios din cauza osandei grele pe care ti-o poti atrage. Tot acum se face sfintirea hotarelor si aghezmuirea holdelor.

Citeste...

Superstitii de Sf.Gheorghe - 23 aprilie

Superstitii de Sf.Gheorghe

La 23 aprilie a fiecarui an se sarbatoreste Sfantul Mare Mucenic Gheorghe Purtatorul de Biruinta. Sarbatoarea aceasta este considerata inceputul verii pastorale, tot asa dupa cum cea a Sfantului Dumitru marcheaza incheierea ei. De Sf.Gheorghe oile pleaca la stana, vacile se „mana” la ciurda iar la sate oamenii „se tocmeau” pentru munca la arendasi sau boieri pana la anul. Noaptea 22/23 aprilie, numita noaptea Manicatoarei, despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, era o noapte mult temuta. Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii - cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate - calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri. Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor.

Citeste...

Saptamana Luminata

Saptamana Luminata

Prima saptamana dupa Duminica Pastelui, este denumita Saptamana Luminata. In popor exista credinta ca odata cu Invierea Domnului nostru Iisus Christos, se deschide raiul pentru cei tinuti in iad, de la Adam si pana la venirea Mantuitorului si ramane deschis de la Inviere pana la Duminica Tomei. Dupa o veche datina, in biserici se scoate usa din mijloc a altarului, care e pusa deoparte si sta asa toata Saptamana Pastelui sau Saptamana Luminata. In aceasta saptamana nu se fac nunti, iar zilele ei se petrec conform datinii, traditiei si obiceiului, astfel :
In Lunea Alba, in unele locuri exista obiceiul udatului si al umblatului cu pasca pentru vestirea Invierii, la rude, neamuri, parinti, nasii, in familia largita. Cine moare in Lunea Alba ajunge-n Rai, nejudecat.
In Martea Alba, femeile slobozesc Paresimile, adica citirea pomelnicului in timpul postului si fac pomeni pentru vii si morti. In aceasta zi nu se lucreaza.

Citeste...

Superstitii in Saptamana Mare

Superstitii in Saptamana Mare

In aceasta saptamana, numita si Saptamana Patimilor, lucrul inceteaza incepand de joi. In Joia Mare superstitia spune ca, cine doarme in aceasta zi, va fi lenes tot anul; in special femeile vor fi vrajite de Joimarita si condamnate a fi lenese. Se spune ca mortii vin in aceasta zi la vechile locuinte, unde stau pana in sambata dinaintea Rusaliilor; pe vremuri aceasta zi era aceea in care se termina de tors canepa. Acum se fac focuri rituale pentru incalzirea mortilor, de obicei in mijlocul curtilor gospodariei. Se spune ca dupa aceasta zi, nu mai este bine sa se manance urzici, deoarece in Joia Mare are loc „nunta urzicilor”, cand ele infloresc si nu mai sunt bune de mancat.

Citeste...

Traditii, obiceiuri si superstitii de Paste

Traditii, obiceiuri si superstitii de Paste

Origini - Pastele


Pastele – chiar daca nu sub forma pe care o cunoastem astazi - a fost sarbatorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai tarziu au fost sarbatorile lui Ianus, cand apar si ouale rosii. Denumirea acestei sarbatori vine de la ebraicul „pesah” care inseamna „trecere”. In Vulgata acesta a fost tradus prin expresia „transitus Domini” – trecerea Domnului, devenita in engleza iacobina „passover”, la catolici fiind „passione” adica suferinta, din grecescul „pascho”- sufar, „paschei”- sufera; in germana este „der Ostern”. Oricum, denumirea de Paste a ramas si este foarte veche.
In ceea ce priveste ouale vopsite, exista numeroase legende, dintre care cea mai cunoscuta este cea care spune ca Maica Domnului avea un cos cu oua pe care l-a pus la poalele Crucii Rastignirii lui Iisus Christos, iar sangele Domnului a curs pe ouale albe si le-a rosit. O alta frumoasa legenda spune ca vestea Invierii n-a fost crezuta si se discuta mult in pietele publice. O femeie credincioasa, care precupetea un cos cu oua, a rostit amarata: „Nu credeti voi ?! Veti crede cand se vor rosi ouale acestea !” Si… ouale s-au rosit !

Citeste...

Superstitiile Postului Mare

Superstitiile Postului Mare - Superstitiile Paresimilor

De Postul Mare, cel al Sfintelor Pasti, denumit si Paresimi ( care vine de la latinescul „quadragesima” ), se leaga multe obiceiuri, dar si mai multe superstitii. In prima zi a Paresimilor, in „lunea curata” sau „luna pastorilor”, se facea o masa mare cu mai multe familii si se manca doar „bors holtei” adica bors curat fara legume, pentru a se curata gura si stomacul de mancaruri „de frupt” sau „de dulce”. Tot in aceasta prima zi de luni din Post se coceau turte simple menite Maicii Domnului si date ciobanilor pentru ca turmele de oi sa fie ferite de rele, de lup sau urs. In aceasta zi se indoapa gastele cu nuci (ramasita a multumirii romanilor ca gastele au salvat Roma de invazia celtilor, ga-ga-ind in Capitoliu ), iar cainii sunt prigoniti pentru ca au dormit si n-au vestit musafirii nepoftiti.

Citeste...

Mosii sau Mucenicii

Superstitiile zilei de 9 Martie
Mosii sau Mucenicii

Aceasta zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia, se sarbatoreste intotdeauna pe 9 martie. Cei 40 au fost soldatii crestini sacrificati de imparatul roman pagan Licinius, care au primit cununa martiriului ca vrednici aparatori ai dreptei credinte. Este o sarbatoare religioasa ortodoxa, care s-a suprapus pe traditia pagana a „Mosilor", despre care se spune ca alunga zilele de Babe si aduc vremea buna. 9 martie este ziua in care primavara isi intra in drepturi. Este obiceiul ca in aceasta zi sa se faca „mucenici” sau „sfintisori”, pe care romanii le fac si le dau spre pomenire in ziua Sfintilor Mucenici, de Mosi ; acestia sunt aluaturi coapte sau fierte, cu nuca si miere.

Citeste...

Superstitiile tandemului 6 - 7 ianuarie

Superstitiile tandemului 6 - 7 ianuarie
Obiceiuri si superstitii de Boboteaza si Sfantul Ioan

Se spune ca Ajunul Bobotezei era o vreme de taina, un timp prielnic farmecelor, descantecelor, vrajilor si altor practici magice. Superstitia mai spune ca in noaptea dinspre Boboteaza, animalele din grajduri vorbesc intre ele despre vechi comori ascunse.

Obiceiuri

Boboteaza - Botezul Domnului - mai este numita si Iordanul, dupa numele râului in care a fost botezat Mantuitorul. La Boboteaza se sfintesc toate apele, preotul arunca o cruce de lemn intr-o apa adanca si multi barbati intra in apa aceea, incercand sa o aduca inapoi. Cel care scoate crucea, se spune ca are noroc tot anul. Mai nou, exista obiceiul ca acesta sa fie premiat si cu bani. Alt obicei de Boboteaza este Iordanitul femeilor, care consta intr-o petrecere numai a femeilor, pana dimineata, cand ieseau in ulita si oricare barbat intalnit in cale, era luat cu forta, dus la rau si amenintat cu aruncatul in apa.
Cele doua sarbatori, Boboteaza si Sfantul Ioan, aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. Astfel, de Sfantul Ioan, exista obiceiul numit „udatul Ionilor”, obicei pastrat in Transilvania si Bucovina.

Citeste...

Obiceiuri si superstitii de Sfantul Vasile

Obiceiuri si superstitii de Sfantul Vasile
Superstitiile zilei de 1 ianuarie

Sfantul Vasile ( click aici ) fiind praznuit in prima zi a anului, 1 ianuarie, poarta o mare incarcatura magica. Daca Plugusorul, Semanatul si Sorcova sunt colindele obisnuite la romani, nu mai putin cunoscute sunt Vasilca si Colindele Sfantului Vasile. Acestei zile de 1 ianuarie i se mai spune si „Craciunul mic”, deoarece traditia populara pastreaza credinta ca Vasile ar fi fost numele dat la nastere Mantuitorului, Iisus fiind numele pe care acesta l-a primit mai tarziu, odata cu taina Botezului. In aceasta zi plina de magie, sunt, practic, doua sarbatori ale caror traditii, obiceiuri si superstitii se amesteca si se suprapun.


Vasilca si colindele Sfantului Vasile

De ziua Sfantului Vasile, grupuri de tineri purtau din casa-n casa o tava pe care era asezata o capatana de porc impodobita cu margele, cetina si panglici, cu semnificatia ca Anul Nou sa fie bogat, precum porcul taiat a fost gras. Grupul de uratori facea urari de belsug si an bun, iar la sfarsitul colindului, gospodarii le ofereau bani, carne si vin. Obiceiul Vasilcai se trage inca de pe vremea cand tiganii erau robi si capatau capul porcului taiat de stapani ; aceasta capatana era asezata pe o tipsie si era purtata apoi pe la curtile oamenilor, iar acestia le dadeau bani sau vin si carne. Acest obicei se practica mai ales in regiunea Munteniei si, mai rar, in Oltenia si Dobrogea. Pe vremuri, cu Vasilca umblau tiganii-robi, mai ales in mediul rural ; obiceiul a fost apoi preluat si de alte etnii, dar obiceiul era raspandit pe o arie restransa, iar acum este pe cale de disparitie.
Colindele Sfantului Vasile, ne-au ramas din vechime, cand, de ziua acestui sfant, la 1 ianuarie, cete de colindatori cutreierau satele, cantand aceste colinde specifice. In colindele Sfantului Vasile, acesta era prezentat fie in plan ceresc, in randurile sfintilor, alaturi de Sfantul Petru sau la dreapta Maicii Domnului ; fie in plan pamantesc, ca plugar ; si de aici ne-a ramas Plugusorul.

Citeste...

Craciunul si Anul nou

Craciunul si Anul Nou - Originile Superstitiilor

Desi omul crestin a primit o „lege” a salvarii (prin sacrificiul lui Iisus), in adancul subconstientului sau a ramas tributar fricii de elementele naturii, de rele, de boli, de „ceva” nefast, inca din adancurile istoriei umanitatii, cand nu stia cum sa se apere, sa se fereasca de ele. Subconstientul colectiv pastreaza frica ancestrala, sentiment care-l face pe om vulnerabil si, nu este intamplator ca, superstitiile dainuie cu strasnicie mai ales in mediul rural, mai putin emancipat. Dar mai interesant este ca nici credinta religioasa nu-i opreste pe oameni sa pastreze si sa transmita o suma de superstitii care, daca li s-ar cunoaste radacinile, poate ar fi eradicate, pentru ca multe din superstitiile noastre isi au radacinile in ritualuri pagane.

Citeste...

Superstitii de Ignat

Superstitii de Ignat - 20 decembrie

Din vremurile intunecate ale precrestinismului a ramas obiceiul ca la sfarsitul anului sa faci sacrificii. La noi, romanii, ritualul taierii porcului are loc la 20 decembrie, de Ignat. De unde vine acest obicei ? In vechime oamenii au observat ca pana in preajma solstitiului de iarna, Soarele isi „pierde puterea”. Astfel, precrestinii sacrificau un animal, de obicei un porc, pentru a oferi sangele sau Soarelui, ca sa se intremeze. Nu este exclus ca in vremurile de demult sa fi fost sacrificati chiar oameni ; la noi exista zicala „Ignatul are randuit sa moara negresit un om de ziua sa” ceea ce ar putea fi o urma a ancestralului ritual de sacrificiu uman. Numele acestei zile - Ignatul - vine de la focurile pe care se sacrificau animalele, „ignis” inseamna „foc”.

Citeste...

De unde vine Mos Nicolae ? - 6 decembrie

De unde vine Mos Nicolae ?
Superstitii de 6 decembrie

Ideea de „Mos Nicolae” a aparut cu multe mii de ani inainte, in Scandinavia, unde se spunea ca zeul lor suprem, Odin, aducea copiilor daruri. Si in nordul Germaniei se spune ca cel caruia acum ii spunem Mos Nicolae, era atunci zeul Thor, care conducea o caleasca trasa de doua capre numite Cracker ( Spargatorul ) si Cruncher ( Rontaila ). Numeroase popoare cunosc in traditia lor pe Mos Nicolae sub diverse forme. La crestinii din Ghana, mosul vine din jungla, in Hawai vine cu barca, in Danemarca soseste cu o sanie trasa de reni si cu elfi care-l ajuta. Polonezii spun ca darurile din ghetutele copiilor vin din stele, ungurii sustin ca ingerii aduc copiilor bomboane sau nuieluse, iar in Siria darurile sunt aduse de o camila tanara. La noi se spune doar ca Mos Nicolae aduce daruri copiilor cuminti si nuieluse celor rai.

Citeste...