Superstitii si obiceiuri in luna AUGUST

Superstitii si obiceiuri in luna AUGUST

August, numit in popor Gustar, Gustea, Secerar sau Masalar, are in cursul sau o seama de sarbatori pastorale, insotite de un intreg alai de obiceiuri si superstitii. El incepe cu doua saptamani de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteste a fi tot atat de mare ca Postul de dinaintea Pastelui, din care se zice ca este chiar rupt. Se spune ca Postul Pastelui tinea noua saptamani, dar oamenii intrau in primavara prea slabiti si, de aceea, s-au rupt doua saptamani din el si s-au pus inaintea Santa-Mariei Mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi.

Superstitii in Postul Adormirii Maicii Domnului

Perioada de post, care tine intre 1-14 august, incepe cu Inchinarea sau Scoaterea Sfintei Cruci ; prima zi a lui Gustar, este zisa Macaveiul ursului sau Impuiatul ursilor, este respectata de gospodari pentru a nu le manca ursul vitele si oile. La Macavei se spune ca “se-nvarte frunza-n tei” si nu e bine sa se mai culeaga teiul. In aceasta zi nu se lucreaza, nu se mulg nici vacile, doar se slobod viteii sa suga si, atunci se spune ca este Pastele viteilor. Urmeaza pe 6 august Pobrejenia, despre ale carei superstitii puteti citi ( click aici ) ; este ultima zi cand se mai pot culege plante de leac. La 14 august este ziua Cercurilor Sfintei Marii, care se tin o zi inainte si o zi dupa Sfanta Maria. Superstitia spune ca femeile insarcinate trebuie sa tina aceasta zi, pentru a naste usor ; cele care lucreaza in aceasta zi, vor suferi mult la nastere. Tot acum, noaptea, doi paznici se duceau la cimitirul satului, luau in tacere tarana de pe un mormant, o duceau la vrajitoare, care savarseau prin cuvinte magice legatul viilor, pentru a fi ferite de stricaciunile graurilor.

Citeste...

Deochiul - superstitie sau adevar?

Deochiul - superstitie sau adevar ?
( Din ciclul „Magia populara romaneasca” )


Folclorul romanesc contine multe descantece de deochi sau altfel spus, de „sagetatura”, deochiul fiind considerat in popor ca o boala de natura magica. Era considerat si inca este, ca fiind „vatamarea” cu privirea, cu uitatura, cum se spune. Cel deochiat se imbolnaveste, sticla se sparge, vita cade bolnava si ea ; cel mai adesea sunt deocheati copiii. Cand cineva se mira prea mult, admira prea tare o persoana, un obiect sau un animal, acela poate deochea subiectul respectiv. Poporul socoteste aceasta actiune magica, desi ea este un fel de vraja involuntara, provocata de insusirea pe care o poseda unii de a deochea. Singurul mod de a te feri sunt expresiile: „scuipa-l sa nu-l deochi!”, „sa nu-i fie de deochi !” si altele de acest fel. Oricine poate fi deocheat, om sau planta, animalele domestice dar, in special, lauzele pot fi deocheate, de aceea moasa inainte de a lasa pe cineva sa o vada, sufla peste lauza de trei ori si-i descanta de deochi. Deochiul se manifesta prin dureri de cap, cascat continuu, febra la om, vestejire la plante, tanjeala la animale.

Citeste...

Vraji, descantece, blesteme

Vraji, descantece, blesteme
( Din ciclul „Magia populara romaneasca” )

Vraji

Mijloacele magice prin care se pot trimite asupra oamenilor boli sau alte necazuri sunt - in superstitia populara - vrajile. Vrajitorii sunt considerati fiinte fara Dumnezeu, care apeleaza la puteri satanice pentru a face rau. De obicei, vrajitorii folosesc diverse obiecte, ca : fuse, cutite, cuie, fier de plug, dinti de pieptene, potcoave gasite, oase de mort, picior de iepure. Uneori se foloseste o papusa din carpe, legata, strapunsa sau ingropata. Trimiterea bolii sau raului catre cineva se face prin obiectele vrajite sau prin rostirea unei vraji ; iar acestea puteau provoca „bube-dulci”, junghiuri, dambla sau albeata ; dar aveau si menirea de a desparti doi oameni care se iubeau ; puteau „lua” somnul copiilor, laptele vacilor si altele. Vrajile se numeau „facatura” sau „aruncatura”; se mai folosea „argintul-viu”, adica mercurul descantat si trimis la cel ursit de vrajitoare.

Citeste...

Intre superstitii si bunele maniere

Intre superstitii si bunele maniere

Exista, si au existat dintodeauna, niste legi nescrise, care reglementeaza comportamentul oamenilor, in toate imprejurarile vietii ; astazi le numim bunele maniere. Dar nu multi stiu ca unele dintre acestea isi au obarsia in superstitii nascute de-a lungul timpului, din intamplari coincidente cu urmarile lor. De fapt, bunele maniere care spun ca “e bine sa...” , deriva din superstitiile care spun ca “nu e bine sa...” , pentru ca dintotdeauna o afirmatie este mai bine primita decat o negatie.
Astfel, se spune ca obiceiul barbatului de a insoti femeia pe partea dinspre strada a trotuarului, se trage de pe vremea cand trasurile puneau in pericol viata pietonilor, chiar aflati pe trotuar. Nemaivorbind despre pericolul stropirii hainelor la trecerea acestora ; de altfel, si in zilele noatre este indicat sa procedam la fel, caci soferii din ziua de azi nu difera - din pacate - de vizitii de demult. Un alt motiv pentru aceasta pozitionare, ar fi acela ca doamnele sa poata privi in voie vitrinele, fara efort, atunci si acum.
In trecut, doamnele purtau rochii lungi cu crinoline, care trebuiau ridicate la urcatul sau coboratul scarilor, altfel existand pericol de cazaturi. Ori, de atunci barbatii urca primii o scara, ca sa nu poata privi sub fustele doamnelor ; din acelasi motiv, la coborare doamnele sunt primele.
Noi romanii oferim doamnelor si domnitelor noastre flori in numar fara sot ; pe vremuri se spunea celei dragi “esti o floare, tu completezi buchetul” ; astazi nu mai spunem astfel, dar bunele maniere spun sa oferim un numar impar de flori.

Citeste...

Eclipsele si superstitiile

Eclipsele si superstitiile

Infricosati de orice manifestare a elementelor naturii: fulgere, eruptii vulcanice, cutremure, stramosii nostri cautau si gaseau de multe ori explicatii foarte „interesante” pentru a motiva producerea lor. Daca omul primitiv considera aceste manifestari ca fiind ale unor zeitati sau ca pe niste pedepse pentru faptele, actiunile lor, nici dupa trecerea timpului oamenii nu s-au lepadat de aceasta frica. Cu atat mai mult speriindu-i eclipsele, care oricum si azi iti dau fiori si neliniste. Considerandu-le „semne ceresti” aducatoare de calamitati, seceta, ciuma si altele, au cautat intotdeauna sa incerce sa priceapa cam ce anume inseamna.

Citeste...

Superstitiile fumatorilor

Superstitiile fumatorilor

Deoarece suntem in plina criza, preturile au luat-o razna, locurile de munca s-au rarit si numarul somerilor s-a marit, este de presupus ca numarul fumatorilor sa inceapa sa scada, caci oamenii nu-si vor mai putea permite sa cheltuiasca bani pe viciu, pe ceva nefolositor. Odata cu fumatorii, vor disparea si obiceiurile si superstitiile acestora, de aceea, ne grabim sa consemnam aici cateva dintre acestea.
Inca de la deschiderea pachetului cu tigari, superstitia incepe sa-si faca simtita aparitia, astfel : daca, odata deschis pachetul, un prieten va cere o tigara, superstitia spune ca, daca vreti sa-l pastrati ca prieten, sa luati intai dvs. o tigara si apoi sa-i oferiti si lui ; in caz ca un „dusman” va cere prima tigara din pachet, dati-i-o, caci asta inseamna ca il indepartati. De altfel, unii obisnuiesc sa intoarca in pachetul proaspat deschis o tigara cu filtrul in jos, ca sa nu le fure nimeni nevasta ; aceasta prima tigara intoarsa invers, simbolizand partenerul/a de viata, se fumeaza ultima si nu se ofera nimanui, niciodata. Cea mai cunoscuta superstitie este, insa, cea care spune ca daca tigara se aprinde numai intr-o parte, asta inseamna ca persoana iubita te insala. Cand aprinzi tigara la capatul cu filtrul inseamna ca vei avea scandal cu soacra. Tigara nu se va aprinde niciodata de la o lumanare, acest lucru fiind considerat un sacrilegiu, aducator de mare nenorocire. Superstitia mai spune ca daca, aprinzand tigara de la alt fumator il tii de mana cu tigara, asta poarta ghinion si ca veti fi prinsi impreuna la furat ! Daca dai ultima tigara din pachet, superstitia spune ca-ti dai norocul.

Citeste...

Nunta la romani

NUNTA LA ROMANI
Datini, obiceiuri, superstitii

In prima jumatate a secolului trecut, cand s-a nascut cel ce scrie aceste randuri, orasele erau mici targuri, iar satele erau mari si infloritoare. Satenii au fost ( si sunt, atatia cati au mai ramas ) mari pastratori de datini, obiceiuri, superstitii. De multe ori, hotarele dintre acestea erau atat de intrepatrunse, incat ele se confundau. Satul ! Acesta a fost vatra natiei ; bogatia folclorului ( acum pierduta, sau – in orice caz – saracita ) acolo era conservata cu grija. Respectul pentru traditie era de necontestat, iar superstitia era urmata cu sfintenie, caci bunul-simt recunoscut al taranului roman urma neclintit dictonul „crede si nu cerceta”. Ei credeau in superstitie avand zestrea milenara de exemple care demonstrau ca : da, e bine sa tii cont de ea ! Astfel, in majoritatea lor, nuntile, chiar ale orasenilor cu radacini acolo, se tineau la sate, unde exista siguranta ca odata, candva, vei putea spune ca „a fost o nunta ca-n povesti, care-a tinut trei zile si trei nopti”. De ce „ca-n povesti” ?

Citeste...

Superstitiile in cultura popoarelor ( 11 )

Superstitiile in cultura popoarelor ( 11 )
Superstitii din Grecia

Cultura Greciei s-a perpetuat de-a lungul mileniilor, incepand cu civilizatiile miceniene si minoene, continuand cu Grecia antica si Imperiul Bizantin, s-a transmis si a continuat sa supravietuiasca sub dominatia otomana ; inca de atunci zestrea culturala a Greciei a pastrat intre altele si superstitiile ; acestea s-au perpetuat si dupa cucerirea independentei si crearea statului grec modern. Sa vedem, mai intai, cateva dintre superstitiile grecilor antici. La vechii greci, protectoarea familiei era considerata zeita focului, Hestia, despre care se credea ca salasluieste in focul vetrei, foc ce se aprindea in vremea aceea prin frecarea a doua lemne sau cu ajutorul unei oglinzi ; o veche superstitie, care inca se pastreaza la sate, este aceea ca fata maritata devine stapana casei abia dupa ce aprinde focul in vatra pentru prima oara, pentru ca astfel zeita focului sa o cunoasca. Alte superstitii din Grecia antica ; Plinius cel Batran recomanda sucul unei anumite plante, ca mijloc sigur pentru a naste baieti ; aceasta superstitie este cunoscuta si astazi, dar acum planta respectiva este folosita in apa cu care se spala femeia gravida ; superstitia spune ca si ciulinii pot influenta sexul copilului nenascut. O alta superstitie din vremea lui Aristotel spune ca hiena isi schimba sexul in fiecare an.

Citeste...

Alte superstitii ale vedetelor

Alte superstitii ale vedetelor

• Toni Grecu
• Monica Anghel
• Razvan Murgeanu
• Simona Amanar
• Mircea Diaconu
• Silviu Prigoana
• Ana Maria Prodan

Citeste...

Zanele-bunele, ielele-relele - Superstitii

Zanele-bunele, ielele-relele - Superstitii
(din ciclul „Magia populara romanesca”)

Zanele sunt, in traditia populara, divinitati feminine si, in basmele si legendele romanesti sunt considerate zane-bune. Se spune despre ele ca locuiesc in palate de clestar, in preajma apelor sau sub oglinga lacurilor. In unele regiuni, se spune ca locuiesc in paduri formate preponderent din fagi ; izvoarele aflate in padurile de fagi fiind locuite predilect de zane. Apele in care aceste zane locuiesc sunt bune pentru vindecarea bolilor. Deoarece zanelor nu le place ca teritoriul sa le fie calcat de picior omenesc, satenii se feresc de locurile acelea, iar daca merg din greseala pe-acolo, superstitia le ofera un mod de „iertare”.

Citeste...

Ocultismul rustic

Ocultismul rustic
romanesc strabunul terapiei naturiste

Cu mult timp in urma, in vremuri de mult apuse, fiecare sat romanesc avea o „baba”, o persoana foarte importanta in viata sociala a satului respectiv, deoarece intrunea in persoana ei numeroase calitati si „profesii”, avea cunostinte diverse si multe disponibilitati. Ea era moasa si doftoroaie, facatoare si desfacatoare de farmece, de multe ori era „alunar” adica era cautator de apa cu crenguta de alun in forma de „Y” ; avea ierburi de leac, pe care le cunostea, le culegea la timpul potrivit fiecareia si le prelucra singura, uneori vanzandu-le in targuri si iarmaroace. Stia sa „citeasca” semnele vremii, talmacea visele fetelor si femeilor, „ursea” la motul copiiilor, „tragea” de galci, alunga deochiul de pe om sau animal si multe altele. Era si petitoare ; nici o nunta nu se facea fara sa fie consultata, nici o nastere nu era lipsita de ajutorul ei ; uneori era si „bocitoare” talentata, chemata negresit pentru ultimul drum al satenilor.

Citeste...